Prin legiferarea noilor însemne de stat ale Republicii Moldova – drapelul tricolor şi stema cu tradiţionalul cap de bour – în anul 1990 s-a pus temelia pentru elaborarea, dezvoltarea şi diversificarea noilor simboluri publice. Odată cu proclamarea independenţei Republicii Moldova a devenit imperativă necesitatea creării unui organism specializat, care ar fi concentrat şi dirijat politica elaborării şi utilizării însemnelor heraldice, vexilologice, faleristice, uniformistice etc. ale tânărului stat.

În anul 1995, pe lângă Sectorul asistenţă protocolară al Secretariatului Preşedintelui Republicii Moldova, s-a organizat un grup de iniţiativă, constituit din Nicolae Schiţco, Vladimir Mischevca, Constantin Bogatov, Silviu Andrieş-Tabac, care a elaborat mai multe variante de proiecte ale Regulamentului Comisiei Naţionale de Heraldică.

La 5 decembrie 1995, Preşedintele Republicii Moldova Mircea Snegur semnează un decret care prevedea instituirea Comisiei Naţionale de Heraldică (CNH). Preşedinte al acestei comisii, compusă din 9 membri, a fost desemnat VI. Mischevca, vicepreşedinte – N. Schiţco.

Prima şedinţă a CNH a avut loc la 12 ianuarie 1996, când s-au pus în discuţie: Sigiliul Mare de Stat al Republicii Moldova; Armorialul General al Republicii Moldova; Legea cu privire la simbolica naţională. în primul an de activitate, CNH a elaborat un şir de acte normative: Chestionarul heraldic pentru elaborarea şi aprobarea simbolurilor teritoriale (februarie 1996, S. Andrieş-Tabac); Regulamentul cu privire la elaborarea şi aprobarea simbolicii teritoriale locale (aprilie 1996, S. Andrieş-Tabac şi C. Bogatov); Regulamentul Registrului heraldic de stat (Armorialului General) al Republicii Moldova (august 1996, S. Andrieş-Tabac, VI. Mischevca şi C. Bogatov) ş.a. Comisia a avizat unele proiecte noi de însemne şi a aprobat câteva simboluri originale.

Din momentul creării CNH, preocuparea principală a acesteia au constituit-o heraldica teritorială, heraldica corporativă, faleristica, stemele şi drapelele raioanelor, oraşelor şi satelor fiind tratate prioritar. În afara respectării canoanelor universale ale ştiinţei şi artei heraldice, CNH a stabilit şi anumite norme naţionale pentru elaborarea stemelor teritoriale, ţinând cont de tradiţia istorică, realitatea obiectivă şi diviziunea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.